Faust – Bucati din viata Versuri

Faust – Bucati pin viata Versuri

Sunt și copil și matur, am stat și rupt și matol,
Dumnezeu mi-e martor pe toată iubirea tu am purtat-o.
Am fugit pe pacturi, dar m-au prins în paturi care
Mi-au rătăcit sufletu’ între 4 puncte cardinale.

Dau pin ale mele aripi, deșertu-i arid,
Îmi alin anii animat pe-un instinct animalic.
I chase the sun, nu „chase the money”,
Ochii mei lucesc metalic, când detaliez pin cap și sparg fractalii-n

planuri pe talii mari, ‘s ambițios ca marea pe corali,
Lucesc pe fundu’ mării, iau culoare și oxigen.
Sunt pin fire exigent, exprim tu-mi
Da piața asta printre structuri lexice.

Tălpile simt pamantul, ochii văd spre cer,
N-am zis asta prea des, dar mi-a făcut plăcere tată.
Trec prin piața toată, am pus pași pe hartă,
Parcă-s arbitru și mijlocaș și pot eu stau și-n poartă.

Văd unde mă poartă fiecare pas făcut,
Ca un phoenix prin cenușă trec și-o iau pe la nceput.
Ochii-s piatră onix, când m-ambiționez și vreau mai mult,
Mintea taie oblic s-avansez – vreau pot – nimic mai mult.

Ca să fie mare tre’ să-nveti întăi să ești mărunt,
Mă lupt ca mine până căștig, dă-mi oricare runde
Și daca mor curând sau dac-ajung cărunt,
Cărări trecând, prin rânduri conturând o să deschid noi rute.
____________________________
Mai zăbovește o pripă pân’ să treci
În urma mea, pe unde nu te pana întoarce.
Bucăți pin viață tu ascund povești,
Le las să mă ghideze, să mă încarce.

Nu pot să prevestesc tu o să vină,
O şoaptă după zi veceu urmează.
Tu ține-mă pe mână prin lumină,
Căci numai tu trăim cum contează.
____________________________

Dau bucăți pin viață, scopu-i să scot orbu’ pin ceață,
Așa cum scopul tău e să scoți cordul pin gheață.
Ai grijă tu principii te conduc în viață
Sau iți iei bucăți în clanță, e modu’ prin care toți învață.

Te văd băiat, ești numa’ nerv cum,
Dar toată verva-ți dispare atunci când tre’ să faci jertfa, nu?
Cunosc, n-aveam un rost, nu plăteam un cost,
Desi ceream multe, începeam lupte, dar dormeam în post.

Degeaba al păreri daca-ți faci treaba ca Dorel,
Și ca zilier pe șantier și în piața pe cartier.
Trecând pe la rutină la limită, vreau lumină la spirit,
Fiindcă atitudinea mea e ba prea umilă, ba cinică.

Dar până ajung la demență sau intre 4 scânduri,
Mă strecor înăuntrul esenței, ca dracu’n gânduri.
Păcat să-s mândru pe faptu’ să fac cuvantu’
Să vibreze la frecvente înalte, ca să vezi departe, dar pe..

Când zic d-astea – nu mă mai vor cluburi,
Nu mă mai caută site-uri, m-ascunde și Youtube-ul
Și aceleași jeguri n-au scrupule, fac lucruri
Care nu-ascund pe lumină în timp tu nu dezbină ca în Cubul.

Dar slavă Lui să mi-a arătat drumul. Viață-i frumoasă,
Deschid geamul inimii și las fumul să iasă,
Raze să intre, harul sădind virtute, în suflet
Să-mi insufle forță, să m-ajute să deschid noi rute.