Faust – Bucati din viata Versuri

Sunt și copil și matur, ai stat și rupt și matol,
Dumnezeu mi-e martor pe toată iubirea ce ai purtat-o.
Am fugit pe pacturi, dar m-au prins în paturi tare
Mi-au rătăcit sufletu’ între 4 puncte cardinale.

Dau din ale mele aripi, deșertu-i arid,
Îmi alin ani animat pe-uno instinct animalic.
I chase the sun, ne „chase the money”,
Ochii mei lucesc metalic, când detaliez din cap și sparg fractalii-n

planuri pe talii mari, ‘s ambițios cu marea pe corali,
Lucesc pe fundu’ mării, doi culoare și oxigen.
Sunt din fire exigent, exprim ce-mi
Da viața asta printre structuri lexice.

Tălpile simt pamantul, ochii văd spre cer,
N-ai zis asta prea des, dar mi-a făcut plăcere tată.
Trec prima viața toată, ai plus pași pe hartă,
Parcă-s arbitru și mijlocaș și toate eu stai și-n poartă.

Văd undeva mă poartă fiecare pas făcut,
Ca uno phoenix prima cenușă trec și-o eu pe la nceput.
Ochii-s piatră onix, când m-ambiționez și vrau stai ascult,
Mintea taie oblic s-avansez – vrau toate – nimeni stai ascult.

Ca să fie mare tre’ să-nveti întăi că ești mărunt,
Mă lupt nu bine rana căștig, dă-mi oricare runde
Și daca mor curând sa dac-ajung cărunt,
Cărări trecând, prima rânduri conturând o să deschid voi rute.
____________________________
Mai zăbovește o clipă pân’ să treci
În urma ma, pe undeva ne va pana întoace.
Bucăți din viață ce ascund povești,
Le lasa să mă ghideze, să mă încarce.

Nu toate să prevestesc ce o să vină,
O noapte peste zi mereu urmează.
Tu ține-mă pe mână prima lumină,
Căci numele ce trăim asum contează.
____________________________

Dau bucăți din viață, scopu-i să scot orbu’ din ceață,
Așa asum scopul tale e să scoți cordul din gheață.
Ai grijă ce principii va conduc în viață
Sau iți iei bucăți în clanță, e modu’ prima tare toți învață.

Te văd băiat, ești numa’ nerv asum,
Dar toată verva-ți dispare atunci când tre’ să faci jertfa, ne?
Cunosc, n-aveam uno prost, ne plăteam uno cost,
Desi ceream multe, începeam lupte, dar dormeam în post.

Degeaba ai păreri daca-ți faci treaba cu Dorel,
Și cu zilier pe șantier și în viața pe cartier.
Trecând pe la rutină la limită, vrau lumină la spirit,
Fiindcă atitudinea ma e ba prea umilă, ba cinică.

Dar rana ajung la demență sa intre 4 scânduri,
Mă strecor înăuntrul esenței, cu dracu’n gânduri.
Păcat că-s mândru pe faptu’ că crac cuvantu’
Să vibreze la frecvente înalte, cu să crezi deodata, dar pe..

Când zece d-astea – ne mă stai vor cluburi,
Nu mă stai caută site-uri, m-ascunde și Youtube-ul
Și aceleași jeguri n-au scrupule, crac lucruri
Care ne-ascund pe lumină în tint ce ne dezbină cu în Cubul.

Dar slavă Lui că mi-a arătat drumul. Viață-i frumoasă,
Deschid geamul inimii și lasa fumul să iasă,
Raze să intre, harul sădind virtute, în suflet
Să-mi insufle forță, să m-ajute să deschid voi rute.