Simion Caragia – Scrisoarea Versuri
Simion Caragia – Scrisoarea Versuri
Ți-am trimis sute de scrisori
O mie de culori o nuanță,
Și tu mi-ai dat, căntec iar și iar.
Am trăit cu tine clipe din vis desprinse ,
Am desenat totul in gri tu ai creioane colorate,
Și poate, dar poate ai să-nțelegi cândva
Oooooo..
Să știi că te-am găsit, într-un colț de rai,
Cu ochii plini de lacrimi,
Sub cerul gol cu stelele mă așteptai
Poate, ai să citești scrisoarea mea,
La tine-n înimă, să o păstrezi,
Spune-mi, câte cuvinte să mai scriu ca să te fac să vrei,
Să mă revezi.
Îți scriu iar și iar, tot ce-mi dictează inima.
Vreau să citești scrisoarea mea,
La tine-n înimă, să o păstrezi, să o păstrezi.
Ți-aș spune atât de multe, nu știu cum să le dau glas,
Le aștern aici pe foaie să le afli pas cu pas,
Tu îmi dai, zâmbete din rai.
Suntem mereu eroi în vise noi vrem aripi să zburăm,
Învingători în dragoste, la cer să ne-nălțăm,
Și poate, dar poate ai să-nțelegi cândva
Oooooo..
Să știi că te-am găsit, într-un colț de rai,
Cu ochii plini de lacrimi,
Sub cerul gol cu stelele mă așteptai
Poate, ai să citești scrisoarea mea,
La tine-n înimă, să o păstrezi,
Spune-mi, câte cuvinte să mai scriu ca să te fac să vrei,
Să mă revezi.
Îți scriu iar și iar, tot ce-mi dictează inima.
Vreau să citești scrisoarea mea,
La tine-n înimă, să o pastrezi, să o păstrezi.
Poate, ai să citești scrisoarea mea,
La tine-n înimă, să o păstrezi,
Spune-mi, câte cuvinte să mai scriu ca să te fac să vrei,
Să mă revezi.
Îți scriu iar și iar, tot ce-mi dictează inima.
Vreau să citești scrisoarea mea,
La tine-n înimă, să o păstrezi, să o păstrezi.