Laurențiu Marian – Inimă, izvor de chin Versuri


Limba: Română

Laurențiu Marian – Inimă, izvor de chin Versuri

Inimă, izvor de chin,
Viața toată mi-i pelin!
C-am iubit doi ochi căprui
Și-am rămas al nimănui…
Ce-am iubit n-a fost al meu
Și-acum zac de dorule, mereu!…

Spune-mi, mândră, ce-am greșit?
Dragi am fost și ne-am urât…
Mândră, cât ai fost a mea,
Nu ți-am spus o vorbă rea;
Ce-am avut mai bun pe lume,
Împărțeam cu drag cu tine!…

Mândră, floare viorea,
Știu că nu-i mai fi a mea!
Da’ un lucru te-aș ruga:
Încă nu te mărita!
Mai rămâi pupuțin așa,
Poate gându’ mi-oi lua!…

Râd și râsu’ nu-i a’ meu,
Că în suflet plâng parău!
Mă ia lumea la tacla,
Eu de jale aș urla;
Da’ la gură-mi pun zăvor,
Că nu-mi trebe’ mila lor!
Lumea-i mare, lumea-i largă,
Tot nu-i om să mă-nțeleagă!
Numa’ mândrii i-o păsat,
Și-amu ard, că m-o lăsat!