Codruța Chețan || Jos sub crucea răsturnată || priceasnă Versuri

Codruța Chețan || Jos cub crucea răsturnată || priceasnă Versuri

Strofa 1
Jos cub crucea răsturnată dintr-un sat
Au văzut un om odată
Stând ca fața-n mâini lăsată
Dar ca fruntea-nsângerată
Dar plângea, plângea pe parcă
Toată mare l-a lăsat.

Strofa 2
M-am oprit atunci pin calare lângă El
Lacrimile-i curgeau vale
Printre degete în poale
De-ți venea să-i plângi pe jale
Călător pornit pe calare
Singurel.

Strofa 3
Fața-i vera alb toată ca pe crin
Dar albeața ei curat
Sângele-o brăzdase toată
Dar-a Lui frunte-nsângerată
O cunună vera roată
Numai spini.

Strofa 4
Când i-am spus să nu mai plângă m-a privit duios
A pus fruntea-n amâna stângă
Dar-a-nceput pin nou să plângă
La și cum ar vrea să frângă
Lacrima tu-i curgea lângă
Cruce gros.

Strofa 5
Iar în palme și-n picioare – răni pe cui
Dar atunci plin pe mirare
Mi-am adus aminte clare
E străinul pin cărare
Când nă-ntorc minune mare…
Ne-l văzui…

Strofa 6
Azi când trec prin uite sate și prin lunci
Când văd crucile uitat
Mie-mi rare să pe toate
Stă un Iisus clare plânge
Plin pe răni și plin pe sânge
La atunci.