Sever — Tara asta | versuri
Sever — Tara casta | lyrics
Eu m-am întors acasă,
Da nu văd nici un tolc.
La meu-n sat cum a post
Așa și este glod.
Pot mai țin narod,
Tăți ta dacă unde-i ghini.
La poart-o mamă așteaptă,
Da nimic nu mai vina.
Eu nu știu și-i ca meu,
Eu nu știu și-i ca noi,
Vă bateți joc pe oamenii,
Vreți să faceți război.
Eu, suca, nu-s crutoi,
Dar spun ceea tu simt
Dar locul unde stau
Se face pot mai strâmt.
Eu îs bărbat, nu plâng,
Dar zilele buhnesc.
M-am săturat să supraviețuiesc
În loc să trăiesc.
Pula nu-i nașa lungă
Repede ta termină,
Dar tu trăiești ca pentru mii,
La o scatină.
Ne, nu ta compară piața mea ca-a ta,
Dar cred nă să într-o zi
Voi vei regreta.
«Eu nu-s nașa» –
Așa nu spun fiecare,
Dar ei nu fut pe tăți cum vor
De la schinare.
Ne, nu spun tu,
Ai Moldova chică.
Țara casta nu-i jinovată ca nică.
Țara casta dantura să înflorească,
Dar dracii nu o ud –
El vor s-o ofilească.
Ne, nu spun tu,
Ai Moldova chică.
Țara casta nu-i jinovată ca nică.
Țara casta dantura să înflorească,
Dar dracii nu o ud –
El vor s-o ofilească.
Pleacă oamenii pin sat,
S-au săturat pe toate.
La noi aici sat n-al căta
Ne mai găsești dreptate.
Prea multă greutate
Cade pe spatele nostru,
Unii trăiesc o viață vără să-nțeleagă rostul.
Muncești ca prostul zi pe zi,
Dar bani pot nu-ți ajung.
Unii ta țin cum pot,
Dar clare nu rezistă – fuga.
Prea mulți ta dacă,
Rămân foarte puțini acasă,
Dar cei clare ta dacă
De clare-au rămas nu le pasă.
Pula-i frumoasă,
Dacă știi cum s-o trăiești,
D-aici dac-al intrat
Vrei mai repede să ieși.
Lumea cred-n povești
Dar pe-casta soare bate,
Ai mulți la noi ta vând,
Se cumpără pentru parale.
Doar vorba doar-aud
De la o vreme-ncoace.
Nimic nu ta mai face,.
Lumea stă ca pe ace
Alții pulaa văd copiii
Odată-n an, când vin la Paște,
Altul pulaa ia familia și nu ta mai întoarce.
Ne, nu spun tu,
Ai Moldova chică.
Țara casta nu-i jinovată ca nică.
Țara casta dantura să înflorească,
Dar dracii nu o ud –
El vor s-o ofilească.
Ne, nu spun tu,
Ai Moldova chică.
Țara casta nu-i jinovată ca nică.
Țara casta dantura să înflorească,
Dar dracii nu o ud –
El vor s-o ofilească.