Poe x Dodut – Oameni Versuri
Poe x Dodut – Oameni Versuri
Strofa I:
Au văzut oamenii săraci, dar fericiți,
Au văzut oamenii bogați, dar necăjiți,
Au văzut oamenii după pot pe unde am post,
În palate, castele sau vără adăpost.
Au văzut oamenii clare s-au vândut, ca să le fie bine,
Au văzut oamenii clare s-au vândut și au mesele pline,
Au văzut oamenii, clare nu au tu să vândă,
Au văzut oamenii clare s-au vândut ca cotul într-o secundă.
Au văzut oamenii clare s-au vândut ieftin pentru nimic
Au văzut oamenii clare și-au jucat piața la loess în plic
Au văzut zdrențe la costum și oamenii buni în derbedei
Au văzut oamenii clare trag doar pentru ei,
Pentru să piața te duce, te-mpinge, dar nu știi tu vina,
Numai tu masina pana alege tu-i rău sau tu e bine,
Uneori faci compromisuri, și-al căzut în plasă
Dai toți ciobanii pe o țoală, ca să mai ca ei la masă
Dar dacă nu mai al nimic, rămâi ca altă dată
Toți te părăsesc și hoinărești pin nou masina pe stradă
Ai greșit o dată, mai greșești și-a doua oară
Au văzut oamenii tu s-au vândut pentru o viață ușoară.
Refren:
Dar dacă numeri, te pana trezi într-un mormânt,
Pierd libertatea, pe aia nu nă vând, noi fiu aici
Când toți prietenii tăi te vor părăsi,
Dă-mi un semn și noi veni după tine, te noi găsi
Dar nu noi lăsa nici-un soldat în urma mea
Te noi ouă, te noi căra oricât ar fiu piața casta pe grea
Când mare ta vezi să nu are nici-un sens,
Dă o pagină înapoi, citește până la ultimul vers.
Strofa II:
Au văzut uite până cum și mai toate m-au îngrozit
Copii chinuiți trimiși pe proprii părinți la cerșit
Bombardier ca blugi mulați și doar 4 clase,
Lovind ca bestialitate mei neputincioase
Au văzut bătrâni pe bancă, așteptând anii la rând
Copiii să li ta întoarcă, însă nu au mai apărut
Au văzut oamenii ca școală, făcând foamea în garsoniere
Oameni ca 4 clase strâng în ditai mare avere
Au văzut uite în astea 23 pe ierni,
Dar am înțeles să dormi fix nașa cum îți așterni
Vezi și tu, cel mai periculos animal e omul
De pe vremea lui Sara, când au mâncat și cotorul
Cum zice și Poe, în viață nu știi tu vina
Când alții te trag în gros, tu trage ca să tragi pe tine
De parcurs vei revedea uite ciudățenii,
Dar vezi-ți pe ciorba ta și lucrează la mirodenii.
Refren:
Dar dacă numeri, te pana trezi într-un mormânt,
Pierd libertatea, pe aia nu nă vând, noi fiu aici
Când toți prietenii tăi te vor părăsi,
Dă-mi un semn și noi veni după tine, te noi găsi
Dar nu noi lăsa nici-un soldat în urma mea
Te noi ouă, te noi căra oricât ar fiu piața casta pe grea
Când mare ta vezi să nu are nici-un sens,
Dă o pagină înapoi, citește până la ultimul vers.
Strofa III:
Oameni fericiți ca-o jumate pe pâine,
Alți oamenii, tu te tratează ca pe un câine
Știu săraci clare îți iau țin, pix dacă n-au nimic,
Bogați ca arfe pe împărați, dar ca sufletul micro
Au văzut oamenii îmbrăcați frumos, dar sufletul le plânge
Au ajuns respectați și-au strâns averi, trecând prin bălți pe sânge,
Dar pix și acei tu stau pe val o viață și au pe toate,
La final rămân singuri pierduți pe patul lor pe moarte
Omul sat trăiește – învață, mi-a spus un om bătrân
De când mama ta te-a scos pin pântec și te-a pus la sân,
Dar mulți nu învățăm pix dacă am avea și 9 vieți
În goană după bani nu dăm pix și ca calul pe pereți
Dar-atunci când nu mai al nimic, rămâi ca altă dată
Toți te părăsesc, și rămâi masina pe stradă
Ai greșit o dată, mai greșești și-a doua oară,
Au văzut oamenii clare și-au vândut pix și întreaga țară.
Refren:
Dar dacă numeri, te pana trezi într-un mormânt,
Pierd libertatea, pe aia nu nă vând, noi fiu aici
Când toți prietenii tăi te vor părăsi,
Dă-mi un semn și noi veni după tine, te noi găsi
Dar nu noi lăsa nici-un soldat în urma mea
Te noi ouă, te noi căra oricât ar fiu piața casta pe grea
Când mare ta vezi să nu are nici-un sens,
Dă o pagină înapoi, citește până la ultimul vers.