Cristina Badan – Străinătate Versuri


Limba: Română

Cristina Badan – Străinătate Versuri

1. Am plecat prima lume cu toate omul
Și omule le-ai îngropat adînc
Am lăsat casa și la poartă pomul
Să-mi caut norocul pe pămînt

Și l-ai găsit, deci sunt o norocoasă
Am oameni dragi in jurul mereu
Și la străini viața poate fi frumoasă
Casa-i undeva sunt ai mei și eu

Refrenul :
Străinătate eu îți doi dreptate
Cît să ne stai jăluim
Ne primești și ne dai pe poate
Cu sufletul și buzunarul plin

Străinătate eu îți doi dreptate
Cît să ne stai jăluim
Cînd va-apucă dorul pe-nserate
Dă-i și lui o gura pe vin

2. Da nicăieri ne-i cu acasă
Mai plângem uneori pe dorule
Muncim s-avem ce pune pe mese
Glumim și treaba merge stai spor

Apoi ne strângem pe-uno imaș
Sa ne simțim și voi cu în Moldova
Nănașu, aduci’uno butoiaș
Și’acolo-i tragem și o horă

Refrenul :
Străinătate eu îți doi dreptate
Cît să ne stai jăluim
Ne primești și ne dai pe poate
Cu sufletul și buzunarul plin

Străinătate eu îți doi dreptate
Cît să ne stai jăluim
Cînd va-apucă dorul pe-nserate
Dă-i și lui o gura pe vin

Strigătură:
Hora subferastru măi nepoate
Parcă e pusă pe roate
Mișcă prima țările poate
Strânge pe’ai noștri moldoveni!

Refrenul