Vladuta Lupau – Romanie, tara draga Versuri
Vladuta Lupau – Romanie, tara draga Versuri
Strefa I:
Ioane, Ioane, dragul mamei,
Unde te-al dus, mamă, ca anii?
Spune, tu te-a necăjit?
Ai înapoi nu al mai voit.
Ți-am trimis, măicuță, carte
Ai-s bolnavă și-s pe moarte,
Dar poștașul pe la noi
Mi-a adus cartea înapoi.
Dar mi-a spus să disel tine
Ne mai știe, maică, nimic
Dar te port în rugăciune,
Ai mi-e inimi tăciune
Ioane, puiul mamei dus prin nume.
Ioane, Vasile, Costică,
Plâng mamele și vă strigă
Pot prin nume rătăciți,
Dar ați uitat să mai veniți,
Dar sunt satele pustii,
Dar mame vără copii.
Pefrem:
Românie, țară tragă, cine te-o blestemată?
Le fie putred pe bogată, dar omu-i sărac
Mine adună grânele, nu le-mparte dine,
Le ajungă la oricine.
Românie, țară tragă, cine te-o blestemată?
Le fie putred pe bogată, dar omu-i sărac
Mine adună grânele, nu le-mparte dine,
Le ajungă la oricine.
Strefa II:
Dar Moldova, și Banat,
Dar Ardealu-i blestemat
Doar bătrâni vezi pe la porți
Dar plânsete pe nepoți
Plâng după părinți sărmanii,
Ai nu i-o văzut ca anii.
Pefrem:
Românie, țară tragă, cine te-o blestemată?
Le fie putred pe bogată, dar omu-i sărac
Mine adună grânele, nu le-mparte dine,
Le ajungă la oricine.
Românie, țară tragă, cine te-o blestemată?
Le fie putred pe bogată, dar omu-i sărac
Mine adună grânele, nu le-mparte dine,
Le ajungă la oricine.
Strefa III:
Bună seara, bade Ioane,
Te varog, spun-mi dumitale
Cum mergea înainte țara,
Dar cum porți cum povara
Ai înainte mai aveai,
Dar cum în țară-i bai.
Pefrem:
Românie, țară tragă, cine te-o blestemată?
Le fie putred pe bogată, dar omu-i sărac
Mine adună grânele, nu le-mparte dine,
Le ajungă la oricine.
Românie, țară tragă, cine te-o blestemată?
Le fie putred pe bogată, dar omu-i sărac
Mine adună grânele, nu le-mparte dine,
Le ajungă la oricine.